Din cele mai vechi timpuri, Nordul Moldovei, cunoscut ca denumire Bucovina, era impartit in doua mari tinuturi: Cernauti si Suceava.

     Dupa ocuparea Bucovinei de catre austrieci, in anul 1775, tinutul Sucevei s-a divizat in doua: cea mai mare parte a fost preluata de austrieci, iar, pentru partea ramasa in Romania, in scopul perpetuarii fostului tinut Suceava, s-a infiintat judetul cu acelasi nume (Suceava), dar cu capitala la Falticeni ce cuprindea si unele teritoriii apartinand in zilele noastre judetelor Botosani , Neamt si Iasi.

     Dupa Marea Unire din anul 1918, fostul tinut Suceava, preluat de austrieci si mult micsorat de reformele austriece, revine la patria mama, astfel incat judetul Suceava (infiintat dupa luarea Bucovinei de catre austrieci) isi schimba denumirea in judetul Baia cu capitala la Falticeni, judet care dispare in anul 1950, teritoriile sale fiind impartite intre actualele judete Iasi si Suceava.

     Dupa aparitia Legii din anul 1938 pentru reforma administrativa, reapare unitatea administrativa .tinutul., Suceava fiind cunoscuta din acest moment si ca .tinutul Bucovinei. ce cuprindea judetele Radauti, Campulung, Suceava, Dorohoi, Cernauti, Hotin si Storojinet, ultimele trei si o mare parte din Radauti fiind cedate in anul 1940 fostei U.R.S.S., in prezent facand parte din Republica Ucraina.

     Dupa al doilea razboi mondial si pana in anul 1968 , Suceava a fost resedinta regiunii Suceava, incluzand,pe langa actualul teritoriu al judetului Suceava si teritoriul judetului Botosani.

     Datorita istoricului specific al zonei, si activitatea judecatoreasca s-a desfasurat in anumite perioade in mod diferit de restul tarii, aplicandu-se atat norme de drept autohton cat si dreptul austriac, ba chiar si cel polon, pe vremea ocupatiei austriece, tribunalele bucovinene fiind arondate Curtii de Apel de la Lemberg , hotararile acesteia fiind supuse controlului Inaltei Curti de Casatie si Justitie de la Viena.

     Sentintele si deciziunile pentru Bucovina se redactau in limba germana, iar limba oficiala la Curtea de Apel Lemberg era polona.

     In Bucovina, in acea perioada, existau Tribunalul Provincial de la Cernauti si Tribunalul Cercual din Suceava, avocatura fiind considerata o profesiune libera chemata a reprezenta si apara chestiuni de drept straine, in baza unei autorizatii oficiale, avocatii desfasurandu-si activitatea potrivit Legii din 06.07.1868, titlul de avocat pledant acordandu-se dupa absolvirea studiilor juridice si dobandirea doctoratului juridic, in baza unei practici de 7 ani la o judecatorie, la un avocat sau la o procuratura de finante si dupa absolvirea examenului de avocat.

     Obligativitatea asistentei avocatiale era relativa si numai in fata tribunalelor si a curtilor de apel.

     Ca si notarii publici, avocatii din circumscriptiile tribunalelor erau constituiti intr-un corp administrativ autonom care se numea Camera avocatilor.

     Pe vremea stapanirii austriece in Bucovina exista numai Camera avocatiala din Cernauti cuprinzand un numar total de 214 avocati, din care 21 romani, 5 ruteni, 5 germani, 4 poloni , 179 evrei.

     Aceasta camera cuprindea avocatii din tinutul Sucevei preluat de austrieci, in noul judet Suceava din patria mama, avocatii fiind constituiti in Baroul Suceava, cel mai vechi membru cunoscut al acestuia, fiind avocatul Alecsandru Iamandi, inscris in avocatura in anul 1868.

     In arhivele actualului Barou Suceava nu au fost insa gasite informatii certe care sa ateste infiintarea efectiva a unui barou cu aceasta titulatura in anul 1868, cel mai vechi Tablou al avocatilor datand din anul 1911 si care cuprindea un numar de 51 avocati, din care 25 stagiari, ca decan figurand distinsul avocat I.A. Alecsandrescu.

     In anul urmator, numarul membrilor din Baroul Suceava a crescut la 57, in cadrul acestuia desfasurandu-si activitatea, printre altii, avocatii Stefan Albu (licentiat la Paris), Gheorghe Ghitescu (doctor in drept la Bruxelles si Liegč), Octav Lovinescu, Artur Gorovei (prodecan), Eugen Sunguroff, Costachi Boldur, Matei Millo, Ioan Burada, Comnino Neculai, Dionisie Zaharescu, Teodor Tanasescu, ultimii patru fiind numiti ulterior magistrati.

     Dupa reintregirea teritoriului in anul 1918 si in baza Legii nr. 21/21.02.1923 pentru organizarea si unificarea Corpului de Avocati, s-a infiintat Corpul Avocatilor din Bucovina, constituindu-se Baroul Cernauti cuprinzand un numar de 602 avocati pledanti definitivi din care 102 romani, avandu-l ca decan pe avocatul Romulus Reut si prodecan pe avocatul Mauriciu Blankopt.

     In paralel cu Baroul Cernauti functioneaza si Baroul judetului Baia, cu capitala la Falticeni, care cuprindea o parte din avocatii inscrisi in fostul barou al judetului Suceava, la finele anului 1940, membrii acestuia fiind in numar de 40 avocati definitivi si 11 avocati stagiari, avandu-l ca decan pe avocatul Neculai Nemtanu.

     Baroul Cernauti a functionat in aceasta organizare pana la cedarea unei parti a Bucovinei catre fostul U.R.S.S. (1940) cand s-a reinfiintat Baroul judetului Suceava avandu-l ca decan pe avocat Victor Dragonesei.

     Baroul Suceava si Baroul Baia (unde, in anul 1933 a fost primit ca stagiar si avocatul Grünvald Bercu, viitor decan in perioada postbelica) au fost desfiintate in anul 1948, infiintandu-se Colegiul de Asistenta Juridica Suceava ce si-a desfasurat ulterior activitatea potrivit Legii nr. 281/1954 pentru organizarea avocaturii in R.S.R.

     Colegiul Regional al Avocatilor din Suceava era compus din 11 birouri de asistenta juridica, din acestea 4 situandu-se pe teritoriile apartinand judetului Botosani si avea inscrisi un numar total de 103 avocati, din acestia 63 apartinand Birourilor de Asistenta Juridica de pe teritoriul actualului Barou Suceava, cifra ce s-a mentinut relativ constanta de-a lungul anilor, la finele anului 1989 figurand in Colegiul de Asistenta Juridica Suceava un numar de 60 avocati.

     In aceasta perioada demnitatea de decan a fost detinuta de avocatul Bercu Grünvald (1951-1958), Teodor Rauti (1958-1990), Vasile Boca (1990-1994) si Ion Ursarescu (1994-2005).

     Odata cu aparitia Legii nr. 51/1995, ce a deschis calea liberalizarii profesiei de avocat, s-au infiintat si la Suceava primele cabinete de avocatura, in prezent majoritatea avocatilor fiind cuprinsi in aceasta forma de organizare, in cadrul Baroului Suceava existand doar doua societati civile de avocati, iar o mica parte dintre avocati figurand ca salarizati in interiorul profesiei, in cadrul celor doua forme de organizare aratate.

     In prezent in Baroul Suceava sunt inscrisi un numar total de 317 avocati din care profeseaza efectiv 284 avocati (32 sunt incompatibili iar 1 avocat este, suspendat), din acestia 26 fiind stagiari.

     Pe categorii de varsta, Baroul Suceava are in componenta 144 avocati cu varsta pana la 35 ani, 50 avocati cu varsta cuprinsa intre 35-45 ani si 90 avocati peste 45 ani.

     Din totalul avocatilor cu drept de exercitare efectiva a profesiei 153 sunt femei si 131 barbati.